|
|
MIC DICȚIONAR |
|
ABREVIERI: ~ = cuvîntul explicat • arg. = argotic • arh. = arhaic • fig. = (la) figurat • fr. = în limba franceză • germ. = în limba germană • gr. = în limba greacă • lat. = în limba latină • mit. = mitologie • p. ext. = prin extensie • reg. = (termen) regional • ș.a. = și alții/altele • v. = vezi • v.tr. = verb tranzitiv |
abhora:
a simți dezgust, ură, repulsie
abulie:
lipsă de voință, de energie
acribios: migălos; cu atenție deosebită
acronim: cuvînt format din inițialele unui grup de
cuvinte sau din părți ale acestora (UNESCO, aprozar, delco, cepex)
addenda: compartiment final al unui text, al unei cărți,
care conține lucruri ce nu și-au găsit locul în corpul principal, dar se
cuveneau adăugate (addendum: un singur lucru de adăugat)
afrodiziac: excitant sexual
aglutinare (în contextul din sait): unire, lipire, contopire
alcov: dormitor, iatac, (prin extensie)
spațiu al desfășurărilor amoroase
alexandrinism (în contextul din sait):
manieră artistică savant-decadentă, mod de a practica arta cu subtilități și
întortocheri excesive
alteritate: statutul (condiția) celui
care este altfel
alternanță fonetică: modificarea cu regularitate a unor
sunete (foneme) din corpul unui cuvînt în cursul conjugării, al declinării, al
transformării masculin-feminin ori singular-plural sau al derivării în cuvinte
înrudite (vînd-vinzi; fată-fetei; rău-rea; tînăr-tineri; casă-căsuță etc.)
amenitate:
bunătate, amabilitate a chipului și a comportării, cumsecădenie
amfibolic: echivoc, cu două înțelesuri
anacolut: eroare gramaticală (și de stil) care
constă în continuarea unui enunț cu altă structură decît cea cu care a început;
vorbirea unor personaje din Caragiale e plină de anacoluturi. Exemplu de
anacolut: "Cartea era la Vasile, care mă costase 50.000 de lei, și nici nu era
acasă, că avea copertă de carton și stă tocmai în Giulești și nici maică-sa".
(Încă un exemplu, prea frumos ca să nu-l reproduc, din Academia Cațavencu, 20,
18 mai 2004: "Cei ce nu inchid geamurile de la ghena si se sparg din cauza curentului, vor plati toti studentii ce locuiesc pe acel etaj").
anagogie : trecere de la particular la general
; elevație spre cele spirituale; interpretare în cheie mistică a unui text
anamneză: 1. amintirea ideilor pe care sufletul
le-ar fi contemplat înaintea existenței pămîntene; 2. rugăciune catolică în
timpul misei (slujbei); 3. (med.) enumerarea antecedentelor unei boli
anamorfoză (J. Huizinga): deformare a
unei imagini pînă la a o face ininteligibilă, ea putînd fi reconstituită cu
ajutorul unor dispozitive speciale (oglinzi concave, parabolice etc.)
anasîna (cu~):
cu sila, cu forța
androgin: făptură mitologică, bărbat și femeie în
același timp; hermafrodit
anduranță: capacitate de rezistență
anomie:
stare caracterizată prin lipsa de autoritate normativă, prin lipsa (sau
nefuncționalitatea) legilor
anteic (de la Anteu; mit.): care-și
trage puterea de la contactul cu pămîntul; (prin extensie: cu realitatea
vie, concretă)
antinomic: diametral opus
antropomorf: cu forme omenești
aparatcik: om al "aparatului" (de partid comunist),
activist de partid cu funcție
apocrif: incert; text al cărui autor nu e cunoscut în
mod indubitabil
apodictic: indiscutabil, sentențios, cu aspect de
cugetare universal valabilă
apoftegmă: dicton, maximă
apogiatură (notă de~):
(notă muzicală) de coloratură, de ornament
apologie: laudă fără limite
aporie (în logică): contradicție irezolvabilă
aqua-forte: apă tare (gravuri bazate pe această
tehnică)
arcan (în contextul din sait):
taină, secret, mister
-ard: sufix cu sensul de în genul, cu aspect de
arhetip: mit fundamental; prototip originar, esențial;
model primordial
artifex: artist, făcător de lucruri frumoase
ataraxie: stare de completă
pasivitate, de liniște interioară deplină, fără preocupări
atrabilar: melancolic, ipohondru, posomorît
atrabiliar: irascibil, furios, coleric
autarhic: autonom, de sine-stătător
auto-referențial (despre texte): text care
vorbește despre el însuși, despre chiar acel text
avatar (în contextul din sait): metamorfoză,
transformare
avuabil: care poate fi mărturisit
axiologie: disciplină a filosofiei care se ocupă cu
studiul ideii de valoare; teoria valorilor
baleia (explicație simplificată): a
parcurge o suprafață rînd cu rînd (fr. balayer = a mătura)
barbarism: v. xenism
bavardaj: trăncăneală, vorbărie
behaviorism ( = comportamentism): doctrină
literară ce susține că, în ficțiuni, autorul poate descrie doar comportamentul
și atitudinile vizibile ale personajelor, nu și gîndurile sau trăirile
lor lăuntrice (Scott Fitzgerald, Hemingway)
biblioclastie: ură față de carte
Bildungsroman:
romanul evoluției, al devenirii unei personalități (germ.)
bolgie: prăpăstie, văgăună imensă, spațiu abisal al
Infernului, în concepția lui Dante
bosă: slăbiciune pentru, înclinație
boscărie: scamatorie; escrocherie
briant: strălucitor
browniană (mișcare ~):
haotică, fără nici o regulă
bulimie: foame continuă, excesivă, patologică
cabală:
intrigă, lucrătură
cabalistic (în contexul din sait): misterios,
tainic, obscur pînă la de nepătruns
calofilie: înclinație pedantă și excesivă spre
"înfrumusețare"
cambuză: magazie
caresa (franțuzism; în N. Breban): a mîngîia
cariatidă: figură sculpturală, cu rol de pilon
de susținere
cartesian: adept al lui Descartes, adică al
principiilor raționale de înțelegere a Lumii
casant (în contextul din sait): tăios,
fără ocolișuri
categorematic (în logica aristotelică):
(termen) care are o semnificație prin el însuși
catharsis: cutremurare a ființei sub imperiul
emoției artistice
catilinar(ă): discurs vehement acuzator; cel care
practică un astfel de discurs
cazuist (în contextul din sait): înclinat spre
analiza excesiv de minuțioasă
cazuistică: totalitatea cazurilor (spețelor) unei
probleme; (a face cazuistică /sens peiorativ/: a tăia firul în
patru)
cecitate: orbire
clarobscur: tehnică a pictorilor (Rembrandt în
special) de a reda în mod perceptibil, suficient de luminos, zonele întunecate
cloroză (în contextul din sait): anemie, lipsă
de vigoare, moliciune
chit (arh.): balenă
cicisbeu: curtezan al unei femei, țuțăr amoros
circumlocuțiuni: ocolișuri, perifraze, vorbire pe
ocolite (nu pe șleau)
clepșender: dispozitiv modern
pentru clepșenderizare
cnut (cnută): bici
coercitiv: constrîngător; care restrînge
libertatea
cogibund: cu un aer ostentativ gînditor
coit: împreunare, act sexual
colan: cordon, centură femeiască
colaționa: a compara, a confrunta două documente
(copie/original, traducere/original etc.)
colocvialitate: cu aspect de limbă vorbită, nu scrisă;
cu o anume lejeritate, un "ton" destins
colofon: text final al unei cărți în care
editorul expune aspecte legate de realizarea cărții
concatenare: punere alături, alipire, înlănțuire
concerta (v.tr.): a pune de acord, a armoniza
(ceva cu altceva)
concupiscență: senzualitate pofticioasă, giugiuleală
lubrică; lubricitate
condescendență: politețe,
amabilitate "de sus", ca de la superior la inferior, ca de la șef la subaltern
conetabil: comandant în Evul Mediu
conivență: "închiderea ochilor"; complicitate
conjurat: conspirator, complotist
contondent: (obiect) care poate lovi dur
contrapunct: (muz.) tehnică muzicală ce constă
în îmbinarea armonică a două linii melodice diferite care se aud simultan
contumacie (judecată în~): în
lipsa acuzatului, care s-a sustras judecății
conzult (din limbajul lui Iuliu Maniu, al
ardelenilor de modă veche): cumsecade, cum trebuie, cum se cuvine
coribant: preot al zeiței Cibela, ale cărei serbări
erau zgomotoase și orgiastice
cozerie (Sainte-Beuve):
eseu cu o anume doză de "oralitate", dizertație agreabilă,
într-un stil mai neconvențional, mai "vorbit"
creanță: datorie de recuperat
croșete (paranteze):
paranteze unghiulare folosite pentru a marca eliminări din text < >
cuadrat: unitate de măsură a
spațiului tipografic
cummingsian: de la numele poetului american e e
cummings, care obișnuia să-și grafieze atît numele, cît și versurile fără a
folosi deloc majuscule, nici semne de punctuație
debonar: bun pînă la slăbiciune
decela: a depista, a distinge, a sesiza
defetism: atitudine (în război) de resemnare cu
înfrîngerea, susținerea ideii că lupta n-are rost pentru că, oricum, vei fi
învins
deicid: uciderea zeilor
deontologie: regulile și normele morale (nescrise)
care guvernează activitatea într-o disciplină, o profesie, o meserie
derelicțiune: părăsire, abandonare; singurătate totală
detabuizant: care scoate de sub regimul de "tabu"
(v. cuvîntul) un anumit lucru
diarist: autor (scriitor) de jurnal (ca gen literar)
diatribă: text cu un conținut critic violent,
pamfletar
disident: persoană care se situează în dezacord fățiș
cu ideile, doctrina, practicile unui partid, ale unei organizații etc. în care
este membru
dorlota (franțuzism; în N. Breban): a
răsfăța, a alinta
eclatant: strălucitor
eclectic: amestecat, neunitar, în mai multe stiluri
deodată
ecorșant: sfîșietor
ecritură: scriitură, modul stilistic specific de a
scrie al unui autor
efeb: adolescent, tînăr la vîrsta pubertății
efleura (franțuzism): a atinge fin, gingaș,
abia perceptibil
elefantiazis: creștere, dilatare anormală,
maladivă, a unui organ
empatie: transpunere în altul, pentru a-l
înțelege; o formă de intuiție
empiric: bazat doar pe experiență, nu pe cunoaștere
encomion: text deosebit de laudativ (îndeobște în stil
solemn și protocolar)
endecasilab: vers cu 11 silabe
enduranță: v. anduranță
entelehie (Aristotel):
scopul lăuntric, intrinsec, al materiei în general, al Cosmosului
entropie: "1. (fiz.) mărime
termodinamică de stare care reflectă ireversibilitatea proceselor fizice
macroscopice. 2. (telec.) cantitatea de informație raportată la un
element al mesajului transmis; stare prin care toate simbolurile unei secvențe
comunicate au o probabilitate egală de a fi transmise potrivit teoriei
informației. 3. entropie estetică = stare de dezordine, de repartizare
întîmpltoare a elementelor din care ia naștere opera de artă prin intervenția
creatoare a artistului" (DN-3) • "1. Mărime de stare termică a sistemelor
fizice, care crește în cursul unei transformări ireversibile a lor și rămîne
constantă în cursul unei transformări reversibile. 2. Mărime fundamentală în
teoria informației, care indică cantitatea [sic! gp] de informație
raportată la un element al mesajului transmis. 3. P. gener. Măsură care
indică gradul de organizare al unui sistem" (DEX-2).
epicentru: zonă situată deasupra
focarului unui vulcan
epicureic: întemeiat pe ideea (doctrina lui
Epicur) că plăcerile sunt maxima valoare în viață
epistaxis: hemoragie nazală
epistemologie: parte a gnoseologiei (teoria
cunoașterii) care se ocupă de procesul cunoașterii în științe
escatologie: disciplină filosofic-mistică, referitoare
la sfîrșitul Lumii și al Omului
eufemism: cuvînt mai blînd prin care exprimăm o
realitate dură, neplăcută
eugeníe: teorie privind ameliorarea calităților
biologice ale omului prin mijloace genetice (alegerea părinților, sterilizarea
celor cu handicapuri etc.); a fost folosită și în manieră rasistă
evanescent: care dispare pe nesimțite, care se pierde
ca fumul în aer
excede: a depăși limitele, a fi în afara limitelor
execrabil: detestabil, demn de dispreț, de scîrbă (de aici, verbul, rar, a execra)
exeget (plural: exegeți): comentator priceput, competent; forma "exegez, pl.: exegezi"
(derivată, din ignoranță, de la
"exegeză" = analiză, studiu) nu există, e stupidă
extincție: stingere, moarte
extraneu: în afara, străin de
facondă: ușurință și abundență volubilă în vorbire
facțios: care încearcă să disloce puterea, autoritatea
existentă
facțiune: un grup separat de ansamblu, cu scopuri,
îndeobște, necurate
falacios: aparent, înșelător
falic: referitor la falus (organul sexual bărbătesc)
falocrație: dominație abuzivă, în plan politic,
social, casnic, a bărbatului asupra femeii
febricitanță: stare (atitudine) tensionată, agitată,
febrilă
feldeință: mod/fel de a fi (cuvîntul provine din
terminologia filosofică a lui Dimitrie Cantemir)
fetid: alterat, împuțit, urît mirositor
fiabil (despre aparate, sisteme, dispozitive):
rezistent, sigur, pe care te poți bizui
filogin (în opoziție cu misogin și prin
analogie cu filolog): iubitor, admirator al Femeii
flu: vag, tulbure, imprecis
fortuit: întîmplător, datorat hazardului
franctiror (în contextul din sait):
luptător singuratec, de unul singur
freatic: subteran
friabil: care se fărîmițează, se descompune ușor
frondă: atitudine de "ieșire din rînd", de nesupunere
față de reguli
frondeur: cel care practică fronda (v.)
frust: natural, neprelucrat; (din acest motiv:) cu un
aer de prospețime
fulgurant: scînteietor, fulgerător
funambulesc: excentric, extravagant, aiurit, ca de circ
futil: neserios, frivol; fără interes, fără importanță
futilitate: fleac, nimic, lucru fără importanță
futuritate (cuvînt inventat): viitor
galimatias: amestecătură din care nu
se înțelege nimic, talmeș-balmeș, babilonie
genuin: pur
germinal: zămislitor, fecund
goliardic: în spiritul boem al studențimii Evului Mediu
gongoric: pompos, grandilocvent
haiku: specie de poem (de origine japoneză), alcătuit din
numai trei versuri de dimensiuni fixe: primul și ultimul - 17 silabe, al doilea
- 15 silabe
hahaleră: om neserios, nedemn de încredere, aiurit;
pramatie
halima (în contextul din Forum): confuzie,
"balamuc", încîlceală, amestecătură, babilonie
haloimăs (arg.): aiureală, prostie
hanta (de la fr. hanter; în N. Breban ș.a.): a obseda,
a fi "bîntuit" de
hedonist: adept al mentalității (doctrinei)
filosofice care susține că plăcerea este valoarea supremă
herb: stemă, emblemă, blazon; (fig.) origine
hermeneutică: tehnica (și arta!) descifrării sensurilor, a
interpretării, a decodării înțelesurilor ascunse
heteră (hetairă) (în contextul eminescian):
stricată, femeie ușuratecă
hierofant: inițiator în
mistere
hiperintertextual: v. intertextual (hiper: foarte, în grad înalt)
hipocoristic: cuvînt cu aspect de diminutiv, dar cu sens de alintare, de dezmierdare
(căscioară, Măriuca)
histrion: actor
holografic: (în context):
crîmpei, fragment minuscul care conține întregul
hologramă: imagine tridimensională, realizată
în spațiu (nu pe un suport plan), cu ajutorul laserului
hyperlink:
element de pe o pagină digitală care, dacă este clicat, deschide o altă pagină;
elementul respectiv poate fi un cuvînt (o sintagmă*,
un text), o imagine (statică sau animată, vizibilă sau... invizibilă: de pildă,
o zonă anume de pe fondul paginii)
iconoclastie: adversitate față
de icoane; (la figurat): lipsă de respect pentru tradiție
idiom: limbă, grai
idiosincrazie: reacție de respingere, repulsie, antipatie
față de ceva anume
idiotism: v. xenism
ignar: incult, ignorant; prostesc
impenitent: nepedepsit (nepedepsibil)
inavuabil: de nemărturisit
incartadă: în scrimă, tip de lovitură cu spada;
extravaganță, comportament neconform cu normele
incoercibil: care nu poate fi constrîns, stăpînit,
îngrădit
incognito: situația în care se află o persoană foarte
cunoscută, care merge undeva fără să-și decline adevărata identitate, eventual
luînd și măsuri (machiere, deghizare) ca să nu fie recunoscută
incontinent: nestăpînit, necontrolat; fără măsură;
violent
inconturnabil: de neevitat; care nu poate fi dat laoparte
indelebil: de neșters, de neînlăturat
inebranlabil: de neînlăturat
inefabil: indefinibil, imprecizabil, fără un
contur precis
ineluctabil: inevitabil; de neocolit, de
neînlăturat; de care nu se poate scăpa;
inexorabil: inevitabil, fatal
inextricabil: care nu poate fi descîlcit; extrem
de complicat
inflorescență: mod de așezare a florilor pe lujer
insurmontabil: de nedepășit; care nu poate fi trecut
(de ex.: un obstacol)
intermezzo (în context):
element (cu aspect, uneori, de divertisment) situat între două părți ale unei
lucrări
intertextual: referitor la prezența discretă, implicită,
a unor texte în miezul altora, sub formă de aluzii, trimiteri, sugerări, false
citate etc.
intarsiatură: tehnică decorativă care constă în inserarea
unor elemente în crestături speciale, în lemn, marmoră etc.
intramundan: înlăuntrul Lumii (v. și mundan)
invelat: ascuns, învăluit în
mister
iremisibil: de neiertat
irepresibil: care nu poate fi stăpînit
izmenire: purtare neautentică, fandoseală,
sclifoseală; prefăcătorie
închiondurat: v. dîcos
jaculatoriu (relig.): rugăciune
scurtă și pasionată; care aruncă/lansează ceva
juisanță (de la a juisa = a ejacula; p.
ext.: a avea orgasm):plăcere deosebit de mare
kitsch: lucrare cu intenții și
pretenții artistice, dar de prost-gust (v. și
textele pe acest subiect în secțiunea "Doar o vorbă...", în acest sait)
lasciv: excitant, provocator de plăceri sexuale;
obscen, lubric
-latrie (element de compunere cu sensul):
adorare, închinare necondiționată la
lax: neîngrădit, nestructurat, lejer, dezordonat
lecțiune: mod specific unui anume editor de a descifra un
pasaj dintr-un text care, din motive obiective (decolorare, ruptură, arsură
etc.) este greu lizibil
legatar: moștenitor desemnat; cel
căruia i se lasă ceva printr-un legat
les- (plasat în fața unor cuvinte): jignire
gravă, ofensă impardonabilă
letal: mortal; ce ține de "moarte"
letrosferă (cuvînt inventat): lumea (universul) literaturii
lilial: de crin
litotă: figură de stil (sau simplu mod de exprimare)
care constă în afirma ceva prin negație ("Nu e prost! Crapul nu e
mamifer. • Cuba nu e o țară europeană")
loază: elevul rău al clasei
logoscop (cuvînt inventat de mine, ad-hoc): "aparat de scrutat (de investigat) logosul"
lombrozian: cu figură "tipică" de criminal (de la
Cesare Lombroso, 1835-1909, antropolog criminalist)
lucrativ: rentabil; aducător de bani, de foloase
materiale
ludic: care ține de joc, are legătură cu jocul (joaca)
lumpen- : (din lumpenproletariat) element de
compunere care înseamnă "declasat, descalificat, pauperizat, marginal"
lupanar: bordel, casă de toleranță
lustru: perioadă de 5 ani
luxurianță: bogăție somptuoasă
magnanim: generos, cu suflet nobil
malagambist (de la Sergiu Malagamba):
tînăr, în anii 1940-60, îmbrăcat ultra-modern și cu un comportament
nonconformist, "liberal", "șmecher", spre frivol
malversațiune: lucrătură răutăcioasă, acțiune ostilă
maniheism: mod de a vedea lucrurile doar în "alb" și
"negru", "bun" și "rău", fără nuanțe
marotă: manie, idee fixă, înțepenire într-o preocupare
melifluu: curgător ca mierea
mesianic: convins, cu patetism (și grandilocvență), că
e predestinat să mîntuie, să salveze omenirea
Messalina: celebră prostituată din antichitate
mirobolant:
aiurit, trăsnit, fantasmagoric
miscellanea: secțiune (de
obicei finală) a unei lucrări, care conține lucruri variate, diverse, uneori de
mai mică importanță, ce nu-și aveau locul în celelalte secțiuni
moralist: scriitor preocupat cu predilecție de
analiza caracterelor umane, în ceea ce au ele etern; mulți moraliști sunt autori
de maxime, reflecții, cugetări; genul a înflorit în Franța secolului XVII (La
Rochefoucauld, La Bruyère, Vauvenargues, Chamfort, Rivarol, Joubert)
mordant: mușcător
mundan: lumesc; omenesc (opus celor
cerești, transcendente etc.)
NEP (Novaia Ekonomiceskaia Politika):
perioadă de
liberalism economic și comercial în comunismul sovietic al anilor '20
nomabil: care poate fi numit, căru(e)ia i se poate da un
nume
noocrație: orînduire socială în care conducerea statului
ar fi asigurată exclusiv de intelectuali (gr. noos = spirit; Camil
Petrescu a cultivat o doctrină întemeiată pe această idee)
obediență: supușenie, ascultare smerită
obnubila: a ascunde, a masca, a împiedica vederea
obsolet (rar): învechit, depășit
obstinație: încăpățînare
-oid: (sufix care, aplicat unui adjectiv, sugerează
o calitate imitată în mod nereușit)
oligarhie: grup restrîns care acaparează puterea
într-un anumit domeniu
onctuos: unsuros, insinuant în mod dezagreabil
oneros: foarte costisitor, dezavantajos (despre
contracte, tranzacții etc.)
ontogeneză: evoluția unei ființe, de la embrion pînă
la maturitate
ontologie: componentă a filosofiei, care se ocupă cu
ideea de "existență", cu temeiurile a "ceea ce-există"
ostensibil (franțuzism): vizibil, evident
ostrețe: șipcile verticale ale gardurilor
otuzbirul (a lua cu -): nume turcesc al
unui joc de cărți, rămas încă de pe la începutul sec. al XIX-lea, în urma
nelegiuirilor săvîrșite de ieniceri, cu sensul de "cu violență, cu forța; fără
drept"
oximoron: figură de stil care constă în alăturarea
expresivă a două calități (elemente) contrarii, diametral opuse ("ură
drăgăstoasă", "gheață fierbinte")
paliativ: medicament care nu vindecă, dar atenuează boala,
suferința
palimpsest: manuscris medieval pe care, sub un strat
de vopsea, se află alt text care, considerat inutil, a fost astfel acoperit;
unele palimpseste conțin chiar mai multe straturi de texte
palingeneză: reînvierea ciclică a
tuturor ființelor, metempsihoză
pan-: element de compunere cu sensul de "total, complet"
panaș (în context): ținută mîndră
panegiric: laudă exagerată,
ridicare în slăvi (în context este panegirează: verb
intenționat ridicol, inventat)
panopticum: muzeu ce poate fi cuprins dintr-o
privire; muzeu cu figuri de ceară
para-: element de compunere cu sensul de "dincolo de"
parcimonie: drămuire, zgîrcenie
paremie: zicere populară (proverb, zicătoare,
ghicitoare etc.)
parnasian: adept al parnasianismului, adică al acelui
curent literar francez de la mijlocul sec. XIX, caracterizat prin nemulțumire
față de exagerările lirice ale romantismului și înlocuirea acestora cu evocări
impersonale, savante, ale trecutului sau ale naturii
paroxism: intensitate maximă
pastișard: v. -ard și pastișă
pastișă: parodie, imitație
patibular: demn de spînzurătoare (fig.: cu
figură de infractor înrăit)
pempant (franțuzism): săritor în ochi,
extravagant
peremptoriu: convingător, care nu lasă loc de
îndoială
peripatetiza: a discuta idei în cursul unei plimbări
petulanță: jovialitate spectaculoasă, ardoare
exuberantă
pianota: a cînta la pian ca o "distracție", fără
concentrare, într-o doară
plutocrație: formă de guvernare în care puterea
efectivă în stat aparține celor cu bani
pointer: săgeata (sau altă figură) pe care o mișcă
mausul pe ecran
pointilism: tehnică a picturii impresioniste, constînd
în realizarea imaginii pe pînză nu prin tușe de vopsea, ci prin puncte, ceea ce
dă un aspect de "mozaic"
politruc: actrivist de partid (comunist) bun la toate
(și la nimic)
pompieristic: (stil) afectat, pompos, excesiv
poncif: banalitate, clișeu, truism; lucru arhi-spus și
arhi-cunoscut
poncifard: în maniera poncifelor, adică a clișeelor, a
banalităților, a ideilor gata făcute
potemkiniadă: prezentare, pentru a înșela ochii
șefilor, a unor false realități strălucitoare. Cuvîntul vine de la numele
unui sfetnic (și amant) al țarinei Ekaterina a II a Rusiei (sec. XVIII),
Potemkin, care, ca s-o impresioneze cînd călătorea prin țară, monta fațade de
carton foarte arătoase pe cocioabele dărăpănate din sate, aducea turme, cirezi,
țărani grași și voioși - astfel încît suverana rămînea copleșită, din fuga
caleștii, ce prosperitate domnește pretutindeni. S-au făcut și pentru Ceaușescu
lucruri relativ asemănătoare
preteriție: figură de stil oratorică prin care
vorbitorul anunță că nu va spune un anumit lucru, pe care totuși îl spune
priapism: stare de excitație continuă a membrului
viril, fără a fi însoțită de voluptate sau ejaculație (DN)
princeps (ediție ~):
prima ediție a unei cărți care, ulterior, a avut succes și a fost de mai multe
ori reeditată (lat. princeps: cel/cea dintîi)
profuziune: abundență, revărsare, bogăție
propensiune: înclinație,
pornire
prostologhikon: antologie (culegere) de prostii
proteic: cu o mare capacitate de auto-transformare
prozelit: adept (proaspăt, entuziast) al unei
doctrine, al unei credințe
pululație: înmulțire rapidă, abundentă
putativ (jur.): care este crezut legal,
legitim, deși lipsește fundamentul juridic
quadri: particulă lexicală cu semnificația
de: "patru", "cu patru componente", "de 4 ori"
quasi- : aproape, nu chiar cu totul
rablezian (de la Rabelais): în maniera, în genul lui Rabelais
rebarbativ: neplăcut, respingător, greu de suportat
recurent: care revine, care se repetă
redundant: în plus, peste necesar, superfluu
retractil (despre oameni): timid,
prudent, ezitant în relațiile cu alții
rocambolesc (de la personajul Rocambole din
romanele scriitorului francez Ponson du Terrail; despre aventuri, întîmplări
etc. ): extravagant, incredibil, super-fantezist
rugozități: asprimi (rugos =
zgrunțuros)
rune: literele vechilor alfabete germanice (p.
ext.: semne, caractere greu descifrabile)
saga: epopee, narațiune (cu caracter mitizant)
de amplă respirație
sagace: ager, perspicace, pătrunzător
salutar: salvator (NU "demn de a fi salutat"!!!)
sardonic: cu ironie aspră, severă; mușcător
sastisit: plictisit, lehămetit; agasat
savantoid: care imită, fără reușită, stilul (modul de
a fi) savant
scaner: aparat care "fotografiază" imagini sau texte
de pe hîrtie, transformîndu-le în informație digitală
scatologic: referitor la materiile fecale
scrola: a deplasa un text sau o imagine în
sus sau în jos pe ecran, prin învîrtirea cu degetul a rotiței mausului
sedativ: calmant, liniștitor
semantic: care ține de sensuri, de înțelesuri (și
"descifrarea" lor)
semiotică: componentă a filosofiei culturii care se
ocupă cu studiul sistemelor de semnificare și comunicare
sesam: poartă (mirifică, mitologică, din basme)
sibilinic: misterios, imprecis, echivoc
sic: așa (chiar așa!, deși nu v-ar veni să credeți) (lat.)
sicofant: turnător, delator, denunțător
siglă: grup de litere folosit ca abreviere ad-hoc
silă (în limba veche): forță, violență ("cu sila")
sinoptic: care poate fi văzut dintr-odată, dintr-o
privire
sintagmă: grup aleatoriu de cuvinte cu un minim înțeles
unitar, cu o minimă coerență logică
slogan: lozincă, enunț folosit ca deviză, (peiorativ:) banalitate
sofism: raționament cu aparență corectă, dar fals în
fond, înșelător
solecism: eroare sintactică (de ex., lipsa acordului
între subiect și predicat); uneori, figură de stil
sombra: (în funcție de context): 1. a se
scufunda; 2. a cădea, a decădea; 3. a fi nimicit, distrus
sorginte: sursă, izvor
spijă (arh.): bronz
stenahorie (arh. ): un fel de angoasă a
plictiselii, o stare de lehamite neliniștită
stirpe: origine, neam, viță
stoic: adept al stoicismului, doctrină filosofică a
Greciei antice, a cărei idee principală e că avem nevoie de (și se cuvine să ne
mulțumim cu) extrem de puțin (strictul necesar) spre a încerca să fim fericiți
strapontină (în teatru, trenuri etc.):
scaun suplimentar, rabatabil, aflat la capătul unui rînd sau atașat de perete
subreptice: nepermis; făcut pe ascuns
sufix: grup fix de sunete care, adăugate după rădăcina
unui cuvînt, îi modifică înțelesul
superbie: îngîmfare, aroganță, mîndrie teribilă
șapou: text scurt de deschidere, prezentare a unui articol
tabacioc (arh.): tutun
tabernacol: cort în care vechii evrei țineau tablele Legii
tabu: care nu e îngăduit a fi evocat,
pomenit, discutat, atins (din motive diferite: mistice, politice etc.)
taliban (figurat):
persoană cu convingeri de o radicalitate excesivă, maniheistă; fundamentalist;
dogmatic
taumaturgie: acțiune
vrăjitorească, putere de a face miracole
tautologie: eroare logică ce constă în a defini un lucru
prin el însuși, neaducînd astfel nici o informație ("cercul este un cerc")
teleologie: concepție conform căreia universul și
societatea umană ar fi organizate întru un anumit scop
teluric: referitor la pămînt (opus lui ceresc sau romantic, idealist)
teofanie: apariția,
revelația, manifestarea (sub diverse forme) a Divinității
tetralogie: lucrare în patru volume
textofilie (cuvînt creat ad-hoc): dragoste de text
thanatic: legat de ideea de moarte
titila: a atinge fin, a gîdila
topos (gr.): constantă stilistică,
structură/construcție/modalitate specifică; figură de stil
transmundan: de dincolo de lumea noastră
transport (în contextul din sait): extaz,
pierdere de sine întru plăcere
tremolență: tremurătură (a glasului etc.)
tribulații: pățanii, peripeții; întîmplări
trinitrotoluen: substanță puternic explozivă
trop: figură de stil
tropism: mod de dezvoltare a organismelor, determinat
de anumiți factori (temperatură, stabilitate, lumină etc.)
turiferar:
lăudător din cale-afară, lingușitor
turnură (în
materie de scriere): întorsătură, formulă de
stil specifică, frazare anume
ubicuu: prezent în două (sau mai multe) locuri deodată
ubuesc: în genul lui Ubu, personaj central al unui
ciclu de piese al dramaturgului francez Alfred Jarry (precursor al "literaturii
absurdului", inventator al "patafizicii" = știința care se ocupă de legile care
guvernează excepțiile); personajul Ubu și întreaga atmosferă a textelor în care
apare e un amestec de comic grotesc și de limbaj și comportament "absurd". O
ediție excelentă din opera lui A. Jarry a dat R. Vulpescu, în 1970
umoare (în contextul din sait):
dispoziție, stare de spirit
urît (în context eminescian): plictis
vacuitate:
goliciune, lipsă de conținut
vagant: mobil, umblăreț
valpurgic (în contextul din sait): desfrînat, dominat de eros carnal
vaticinație: prezicere, profeție
venetic: străin
venial (despre culpe, păcate etc.): scuzabil, nu chiar grav
verbiaj: vorbărie, trăncăneală
verbigerant: cu un debit verbal enorm; extrem de
locvace; vorbăreț fără oprire
vernacular: care ține de o anumită țară; specific,
propriu acelei țări
vitupera: a înfiera, a critica sever
vivisecție: operație (incizie) pe viu
vocabulă: cuvînt, vorbă
Xantipa (soția lui Socrate):
prototip al soției rele, cicălitoare
xenism: cuvînt străin, care circulă ca atare într-o
anumită limbă (fără să capete formă autohtonă)
xenofil: iubitor de străini, simpatizant a ceea ce
este străin
zaiafet: bairam, petrecere, chiolhan
zgancă: crusta care se formează pe o rană
znamenie: v. znamie
znamie (reg.): om pirpiriu și urît;
pocitanie
zoil (de la numele propriu Zoil): prototipul criticului (literar) lipsit de har, de talent, de pricepere
|